• mapRO

Note Privind Conceptul De Artă Expresionistă

16 Octombrie 2019

După Primul Război Mondial, oamenii nemulțumiți de evoluțiile rapide ale științei și ale tehnologiei, care iubeau natura și care erau preocupați de perspectiva dispariției complete a eticii, s-au reunit în Germania pentru a se opune impresionismului. Impresioniștii, care nu și-au propus să-și transfere mișcările spirituale în opere de artă, au vrut doar să introducă adevărul și să transmită ceea ce au văzut. Toți cei care au reacționat la estetica impresionistilor au devenit repede cunoscuți ca expresionisti.

Expresionismul, o mișcare de artă în care natura nu este redată așa cum este, ci în care se evidențiază emoțiile și lumea interioară, a apărut în Germania în secolul al XX-lea. Curentul se concentrează asupra viziunii unice a artistului și își propune să exprime gândirea sau emoția în opera de artă, indiferent de stil.

Expresionismul și-a făcut loc și a adunat reprezentanți în aproape toate ramurile artei. Conceptul de expresionism, care își ocupă locul în ramuri de artă precum pictura, literatura, muzica, cinematografia, arhitectura și sculptura, a fost adoptată de oameni în scurt timp. Artiști precum Edvard Munch, James Ensor, Oscar Kokoschka, Franz Kafka și Robert Weine au jucat rol de pionieri în cadrul acestei mișcări.

Expresionismul în pictură se încearcă a se reda prin linii, forme distorsionate și culori exagerate. Celebrul tablou The Scream, pictat de Edvard Munch, este unul dintre cei mai importanți și cunoscuți reprezentanți ai mișcării expresioniste. Fondate în Germania, grupurile Die Brücke (Podul) și Der Blaue Reiter (Călărețul albastru) au jucat un rol important în apariția și dezvoltarea acestui curent.

Dacă analizăm literatura, vom observa că multe romane scrise în limba germană au fost create sub impresia efectului expresionist. Romanele scrise în limba germană de Franz Kafka au fost descrise ca expresioniste. Acest curent care a avut influențe și în poezie, a fost adoprat de cunoscuți artiști precum Georg Trakl, Georg Heym, Ernst Stadler, Thomas Stearns Eliot și James Joyce.

Când vine vorba de arhitectură, expresionismul are paralelisme cu școala Bauhaus și are propria sa dinamică. Conceptul de design individual și, deci, emoțional constituie baza arhitecturii expresioniste.

Decorarea interioară a Turnului Einstein din Erich Mendelsohn din Berlin Potsdam și a teatrului Große Schauspielhaus din Berlin, proiectat de către Hans Poelzig, este cunoscută ca una dintre cele mai importante exemple de arhitectură expresionistă.

După ce regimul nazist a ajuns la putere, arta expresionistă a dispărut. După al doilea război mondial, arta expresionistă a fost reînviată ca urmare a pierderii multor artiști expresionisti în acest război.

În zilele noastre, expresionismul continuă să influențeze ca expresie artistică de bază prin identificarea cu abordări cubiste, minimaliste sau futuriste.

Note Privind Conceptul De Artă Expresionistă